joi, 15 ianuarie 2015

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI - 1991





Prima constitutie a Romaniei dupa prabusirea sistemului totalitar comunist a fost adoptata in noiembrie 1991.

Revolutia din decembrie 1989 a produs o rasturnare sociala de proportii, prin intermediul careia Romania a inceput perioada de tranzitie de la regimul totalitar comunist la un regim politic democratic.
Primul act ce a stat la baza constitutiei a fost Decretul Lege nr.2  din 29 decembrie 1989.


Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21 Noiembrie 1991, prin vot nominal. Ea a fost validata prin referendumul de la 8 decembrie . Constitutia a intrat in vigoare la 13 decembrie 1991.
Constitutia cuprinde 13 titluri si 152 articole.

Constitutia poate fi supusa revizuirii. Initiativa de revizuire poate apartina:
·      Presedintelui Romaniei, la propunerea Guvernului
·      Unui  sfert din numarul deputatilor sau senatorilor
·      Cel putin unui nr de 500000 de cetateni cu drept de vot provenind din cel putin jumatate din judetele tarii.

Procedura de revizuire se realizeaza prin:  votul a doua treimi din numarul membrilor fiecarei camere si definitivarea revizuirii prin referendum.
Curtea Constitutionala are sarcina de a veghea la respectarea conditiilor constitutionale de revizuire.

Exercitarea puterii politice în stat: Forme de guvernământ și regimuri politice

Elementele fundamentale constitutive ale statului sunt teritoriul, comunitatea umană și autoritatea politică.
Statul poate fi definit ca autoritate politică ce își impune puterea prin intermediul legislației.
Forma de guvernământ poate fi diferită de la stat la stat. Forma de guvernământ se referă la modul în care se constituie, se organizează și funcţonează instituțiile puterii în stat. 
Există două forme de guvernământ : monarhia și republica.

MONARHIA reprezintă forma de guvernământ prin care statul este condus de către un monarh (rege, domn, împărat, faraon), iar puterea este transmisă ereditar sau prin desemnare. 
În cazul transmiterii ereditare a puterii, urmașul la tron este de regulă primul născut în cadrul familiei. În al doilea caz, urmașul la tron este desemnat de către un grup de nobili.

Monarhia poate fi de două feluri:   
  •  absolută : întreaga putere aparține monarhului (este prezentă din antichitate până la începutul secolului XX)
  • constituțională : monarhul conduce pe baza unei constituții (legea fundamentală a statului), puterea fiind exercitată și de către alte organe de stat (parlament, guvern, instanțe judecătorești). .
 Exemple: Spania, Olanda, Belgia, Norvegia, Japonia etc.

REPUBLICA reprezintă forma de guvernământ prin care statul este condus de un președinte ales pentru o anumită perioadă de timp.
Republica poate fi de două feluri:
  • parlamentară : președintele este ales de parlament (Italia, Germania, Austria)
  • prezidențială : este ales de către cetățeni prin vot (SUA, Franța).


România este republică semi-prezidențială.

Statele diferă între ele și după regimul politic pe care îl are fiecare. 
Regimul politic reprezintă ansamblul de metode prin care se exercită puterea și prin tipurile de relații dintre stat și cetățeni.
Nu există o legătură directă între forma de guvernare și regimul politic.
Există două tipuri de regimuri politice :
  • democratice
  • nedemocratice (totalitare sau autoritare)

Despre Uniunea Europeană

miercuri, 14 ianuarie 2015

Comunitatea internațională. Integrare europeană


Comunitatea internationala desemneaza un ansamblu de state unite prin interese economice, politice si culturale comune.


Structurile europene ce stau la baza comunitatii internationale sunt:
ONU: vegheaza asupra binelui comunitatii internationale
Consiliul Europei: sprijina libertatile, democratia si drepturile omului. Romania e membra din 1993.
Conventia Europeana a Drepturilor Omului: este un document care permite unui stat membru sau unei persoane sa depuna plangere impotriva unui alt stat membru, daca se socoteste ca a incalcat conventia (ex: incarcarea drepturilor).
NATO (Pactul Atlanticului de Nord): este o alianta care vizeaza securitatea montiala. Romania e membra din 2004.
U.E.: alianta formata din 28 de state asociate la nivel economic si politic. Romania e membra din 2007.


















Comunitatea națională

Comunitatea nationala este o comunitate stabila, mult mai mare decat cea locala, caracterizata prin unitate de teritoriu, limba nationala, viata economica, istorie, cultura, traditii.
Natiunea este o comunitate in sens politic.
Cetatenia este calitatea unei persoane de a fi membra a unei natiuni. Cetatenia poate fi obtinuta prin nastere sau la cerere. Odata cu cetatenia, avem drepturi si indatoriri.

Comunitatea locala

Comunitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor care traiesc pe un anumit teritoriu.
Exemple de comunitati locale: sat, oras, judet, cartier, strada, zona de blocuri.
Caracteristici ale comunitatii locale: oamenii au experiente comune, se cunosc, au legaturi mai mult sau mai putin solidare; oamenii se intereseaza unii de altii, se organizeaza si se ajuta.

Despre grupurile sociale - relații în cadrul grupului

Relațiile pozitive din interiorul grupurilor sunt, în principal, cele de colaborare, solidaritate, respect, afecțiune sau ajutor.
Relații de multe ori negative, prin efectele pe care le generează sunt cele de conflict, autoritate abuzivă, competiție neprincipială.
Aprecierea relațiilor drept pozitive sau negative se realizează întotdeauna într-un context dat, prin referire la norme, principii și valori bine determinate.

Despre grupurile sociale

Despre grupurile sociale



Familia, clasa de elevi, echipa sportiva, prietenii, vecinii, echipele de lucru sunt exemple de grupuri socialeEle presupun o asociere intre persoane in vederea derularii unor activitati comune, a atingerii unui scop. Intre membrii grupului se formeaza relatii de interdependenta.
Exista grupuri formale sau informale, primare sau secundare, de apartenenta sau referinta, restranse sau mari.
Familia spre exemplu, este un grup de apartenenta, primar si restrans.


"Nu fi lipsit de respect nici față de tine însuți, nici față de alții."
John Locke

Articolul 29(2) - DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI

"În exercitarea drepturilor și libertăților sale, fiecare om nu este supus decât îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaștere și respectare a drepturilor și libertăților altora și ca să fie satisfăcute justele cerințe ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică."


Educatia civica - educatia pentru democratie

O democratie nu poate functiona de la sine, fara contributia cetatenilor. A fi cetatean intr-un stat democratic este un lucru care se invata de-a lungul vietii.

Intelesul cetateniei este legat de un anumit context social si istoric. Cetateanul a fost definit mai intai prin raportarea la statul-cetate, apoi la stat si la statul-natiune. In zilele noastre, se vorbeste despre cetatenia europeana si despre cea mondiala.
Continutul cetateniei a depasit treptat aspectul apartenentei legale la un stat, ingloband drepturile si libertatile bazate pe principii universale, exprimate in documente referitoare la drepturile omului.